În preajma Zilei Naționale a Nistrului, pe malul râului, în satul Tudora din Ștefan Vodă a avut loc lansarea parcului național „Nistrul de Jos”. La eveniment au participat Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu, primarii localităților în componența cărora intră parcul național, organizațiile implementatoare SE ”Biotica” și ”EcoEcontact”, reprezentanții Agenției Austriece pentru Dezvoltare și a proiectului EU4Environment.
Crearea recentă, la inițiativa Ministerului Mediului, a Parcului Național „Nistrul de Jos”, după 20 de ani în care acest proiect a fost blocat în proceduri politice și administrative, oferă turismului rural o nouă șansă pentru dezvoltare. Zona umedă Ramsar de importanță internațională, care cuprinde 16 localități din raioanele Ștefan Vodă, Căușeni și regiunea transnistreană, bogată în specii de păsări și plante, dar și în elemente culturale tradiționale, a primit statut de parc național prin voturile din luna martie ale Guvernului și Parlamentului. Aceasta înseamnă că va fi încurajat turismul prietenos mediului și antreprenoriatul și vor fi favorizate alte activități de valorificare a potențialului regiunii.
„Este cu adevărat un eveniment pentru Republica Moldova. Este o lege care a fost așteptată 20 de ani. Pe teritoriul Parcului Național «Nistrul de Jos» sunt păsări, pești, insecte, unele specii pe cale de dispariție și ele trebuie protejate pentru că toate contribuie la procesele de autoepurare a apei. Acolo este începutul deltei Nistrului. O deltă a unui râu este un teritoriu de filtrare a apei înainte de a intra într-o apă mai mare. În cazul nostru este Marea Neagră. Putem spune literalmente că delta reprezintă rinichii Nistrului înainte de a intra în Marea Neagră. În același timp este o oportunitate extraordinară pentru cele 16 localități de-o parte și alta a Nistrului, care intră în Parcul Național, să-și valorifice potențialul turistic”, a declarat Ministra Mediului, Iuliana Cantaragiu.
În unele case din zona Nistrului de Jos se mai găsesc și astăzi obiecte și piese de mobilier unice, confecționate manual, încă funcționale, în care se văd tradițiile și istoria locului. La Cioburciu, Pavel Țăranu, proprietarul pensiunii turistice „Meșter Faur”, a strâns de prin sat tot ce oamenii aruncau – paturi din lemn, încrustate în stil turcesc, vechi de aproape 100 de ani, uși cu elemente specifice de decor, covoare, alte obiecte textile, fotografii de epocă. Le-a curățat, le-a șlefuit, le-a vopsit și le-a încorporat în cele câteva căsuțe din grădina sa, construite în copaci deasupra Nistrului. Ele sunt, de fapt, locuri de cazare.
„Tot ce vedeți în căsuțe e făcut de meșterii din satul Cioburciu. Acum aceste lucruri sunt niște rarități, pentru că multă lume nu le-a păstrat. Tineretul poate mai puțin înțelege... Și-au mai dat seama în ultima vreme că sunt lucruri de valoare, dar cred că este târziu”, spune Pavel Țăranu.
Membru al Societății ecologice „Biotica”, Petru Vinari se ocupă de promovarea acestei zone deja de 10 ani. Societatea Ecologică „Biotica” a amenajat, în cadrul unui astfel de proiect, câteva trasee de ciclism și drumeții. În timp ce coboară de pe bicicletă după ce a parcurs traseul Răscăieți – vârful Lomakin, explică particularitățile regiunii, pentru al cărui statut de Parc Național organizația a luptat timp de mai mulți ani: „Este una dintre cele mai biodiverse zone ale țării. Au fost observate circa o mie de specii de plante și, în diferite perioade ale anului, cam 200 de specii de păsări își găsesc aici refugiu sau își fac cuib. În ultimii 10 ani de cooperare cu Agenția Austriacă pentru Dezvoltare s-au plantat circa 120 ha de pădure pe ambele maluri ale Nistrului”, explică Petru Vinari.
Menirea unui parc național este de a proteja diversitatea biologică, a conserva și folosi rațional resursele naturale. Acest statut reprezintă un imbold pentru dezvoltarea localităților și atragerea turiștilor. În total, Parcul Național „Nistrul de Jos” cuprinde o suprafață de aproape 62.000 de hectare. Aceasta este a doua zonă din țară care primește un astfel de statut, după Parcul Național „Orhei”.
În ultimii 10 ani, cu sprijinul Agenției Austriece pentru Dezvoltare, în regiune a fost încurajat turismul ecologic și antreprenoriatul. Societatea „Biotica” și Asociația „EcoContact” au desfășurat în raioanele Căușeni și Ștefan Vodă proiecte de îmbunătățire a infrastructurii locale referitoare la apă și sanitație și de împădurire a terenurilor degradate. Activitățile au fost realizate în cadrul proiectului ”Măsuri de adaptare și reziliență la schimbările climatice și dezvoltarea instituțională a Nistrului de Jos”, cu susținerea financiară a Agenției Austriece pentru Dezvoltare.
