După patru ani de muncă intensă, Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu, împreună cu Secretarii de Stat Grigore Stratulat, Aliona Rusnac și Gheorghe Hajder, au prezentat realizările și rezultatele obținute de Ministerul Mediului.
În cadrul conferinței de presă, ministrul Sergiu Lazarencu a vorbit despre principalele realizări atinse de minister de la preluarea mandatului.
„Astăzi pot spune cu încredere că după 4 ani Ministerul Mediului este un minister mai puternic, cu proiecte majore care au devenit ireversibile. Mă refer, în primul rând, la Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor, dar și Proiectul „Deșeuri Solide Moldova” prin care vom construi infrastructură de gestionare a deșeurilor în toată țara”, a menționat ministrul.
În primii doi ani de implementare a Programului Național de Împăduriri, au fost alocate 416 milioane de lei, cea mai mare sumă investită vreodată în sectorul forestier. Datorită acestor fonduri, au fost deja împădurite peste 17.000 de hectare.
Pentru continuarea acestui program strategic, a fost atrasă cea mai mare finanțare din istorie în domeniul mediului, provenind din surse externe și granturi nerambursabile:
- 200 milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții,
- 15 milioane de euro grant de la Uniunea Europeană,
- 7,9 milioane de dolari grant de la Fondul Global de Mediu,
- 49 milioane de dolari grant de la Fondul Global de Climă
În total, sunt deja identificate peste 270 milioane de euro, fonduri care vor sprijini plantarea a peste 70.000 de hectare de pădure în următorii ani.
Reforme majore pentru protejarea pădurilor și eficientizarea sectorului silvic
Ministerul Mediului a adoptat un set de reglementări esențiale pentru consolidarea cadrului legal privind protecția și gestionarea durabilă a pădurilor din Republica Moldova.
După 30 de ani, a fost majorat cuantumul prejudiciului pentru tăierile ilegale de masă lemnoasă, măsură care are drept scop protejarea mai eficientă a fondului forestier național și descurajarea tăierilor ilicite.
Totodată, a fost aprobat un nou Cod Silvic, ce introduce reguli mai clare și mai stricte pentru administrarea responsabilă a pădurilor, inclusiv a celor aflate în proprietatea autorităților publice locale.
De asemenea, pentru îmbunătățirea sectorului silvic, Ministerul Mediului urmează să inițieze reformarea Agenției „Moldsilva”.
Această reformă va viza creșterea eficienței instituționale, majorarea salariilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru angajații care activează în teren. Scopul final este asigurarea continuității și succesului Programului Național de Împădurire.
O serie de realizări semnificative au fost înregistrate și în domeniul gestionării deșeurilor. În cadrul conferinței, Secretarul de Stat, Grigore Straulat, a prezentat stadiul actual al celor mai importante proiecte naționale în domeniul gestionării deșeurilor.
„După ani în care Strategia din 2013 a rămas un document mai degrabă declarativ, fără instrumente și resurse de implementare, am reușit să adoptăm și să punem în aplicare Programul Național de Gestionare a Deșeurilor 2023–2027 – un document strategic operațional, cu acțiuni, termene și responsabilități clare.”
Proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”
În prezent, lucrările se află în plină fază de achiziții în Regiunile 5 și 8, care cuprind raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași, respectiv Briceni, Ocnița, Edineț și Dondușeni, unde sistemele integrate de gestionare a deșeurilor — centre de colectare, stații de sortare, depozite conforme și platforme de compostare — prind contur.
Este pentru prima dată când Republica Moldova construiește infrastructură modernă, conformă standardelor europene, pentru întreg ciclul de gestionare a deșeurilor. Proiectul va fi extins în întreaga țară, prin asigurarea finanțării și finalizarea studiilor de fezabilitate până în anul 2026.
Pe plan legislativ, în acest an au fost a fost elaborată și promovată Legea privind serviciul public de salubrizare, care reglementează clar rolurile, responsabilitățile și standardele de calitate ale serviciilor publice. Legea introduce principiul costului real al serviciului, transparența tarifară și obligația colectării selective, oferind un cadru stabil pentru parteneriatele dintre autoritățile publice locale și operatorii regionali, în scopul asigurării eficienței economice, protecției mediului și furnizării de servicii publice moderne, accesibile tuturor cetățenilor.
Un alt domeniu cu progrese esențiale îl constituie promovarea economiei circulare, prin actualizarea cadrului normativ în domeniul responsabilității extinse a producătorului (REP). Mecanismele de raportare, trasabilitate și control au fost îmbunătățite, oferind producătorilor și organizațiilor colective un cadru clar și predictibil.
Punctul central al acestei tranziții îl reprezintă instituirea sistemului de depozit pentru ambalaje, care va deveni operațional începând cu 1 ianuarie 2027. Acest sistem va contribui la reducerea poluării, creșterea ratelor de reciclare și demonstrarea conformității Republicii Moldova cu standardele Uniunii Europene în domeniul economiei circulare.
În domeniul guvernanței responsabile, a fost elaborat și noua legislație privind Codul subsolului, care modernizează integral cadrul juridic pentru utilizarea resurselor minerale. Noul cod aduce transparență, sustenabilitate și responsabilitate în gestionarea resurselor naturale, prin proceduri clare de autorizare, implicarea comunităților locale în procesul decizional și integrarea evaluării de mediu încă din faza inițială a activităților extractive.
Mai mult, codul introduce garanții financiare obligatorii pentru refacerea mediului și recultivarea terenurilor, astfel încât activitățile economice să asigure atât profit, cât și un mediu restaurat și sănătos.
Secretara de Stat, Aliona Rusnac, a vorbit despre progresele semnificative înregistrate de Republica Moldova în domeniul adaptării și atenuării schimbărilor climatice, consolidării biodiversității și gestionării calității mediului, realizate printr-un cadru legislativ modern și prin implementarea unor proiecte naționale și internaționale.
„În ultimii patru ani, Republica Moldova a trecut de la discurs la implementare în domeniul adaptării și atenuării schimbărilor climatice în domeniul rezilienței climatice.”
Prin Legea privind Acțiunea Climatică, țara a creat primul cadru juridic național aliniat la Acordul de la Paris și Pactul Verde European, vizând atingerea neutralității climatice până în 2050. În premieră, a fost instituit Sistemul Național de Guvernanță Climatică, coordonat de Primul Ministru, cu planuri sectoriale, ținte intermediare și indicatori de performanță, monitorizați de Comisia Națională pentru Acțiune Climatică.
În vederea consolidării capacităților țării de pregătire și răspuns la dezastre și șocurile determinate exclusiv de schimbările climatice în caz de criză sau urgență, a fost aprobată Strategia națională de reducere a riscurilor dezastrelor. În prezent am elaborat programul de reducere a riscurilor de dezastre naturale.
A fost elaborat Sistemului național de monitorizare și raportare a emisiilor de gaze cu efect de seră și alte informații relevante pentru schimbările climatice (BTR 1).
Suntem a 21 tara care a depus Contributia Nationala Determinată stabilind tinte ambitioase.
În domeniul biodiversității, Republica Moldova a fost inclusă în inițiativa europeană Natura 2000 în Parteneriatul Estic, iar în 2025 a fost finalizată cartografierea digitală a habitatelor prioritare, pregătind astfel desemnarea viitoarelor situri de interes comunitar. Legislația privind organismele modificate genetic a fost modernizată, consolidând controlul importurilor și evaluarea riscurilor, iar Legea nr. 225/2022 și modificarea Legii nr. 94/2007 au introdus conceptul de „rețea Emerald”, prin desemnarea a 61 de situri de importanță națională și internațională.
De asemenea au fost făcute progrese în domeniul protectiei aerului atmosferic prin alinierea la cadrului normativ european și anume instituirea unui sistem integrat de management al calității aerului, conform cerințelor UE, care va contribui la stabilirea măsurilor de minimizare a efectelor nocive asupra sănătății umane și a mediului ca întreg și de a garanta furnizarea informațiilor cu privire la calitatea aerului atmosferic publicului, în regim on-line.
În același timp a fost aprobat Programul de suprimare eșalonată a hidrofluorcarburilor până în anul 2045 obiectivul căreia urmărește reducerea cu 80% a consumului de hidrofluorcarburi către anul 2045, prin promovarea noilor tehnologii prietenoase mediului, contribuind la dezvoltarea economică verde.
Republica Moldova implementează proiecte internaționale de mediu, inclusiv conservarea și gestionarea durabilă a zonelor umede din bazinul râului Prut și actualizarea Strategiei și Planului de Acțiune privind biodiversitatea, susținute de UNEP/GEF. Prin sprijinul UE, GCF, GEF, FAO, IFAD, Banca Mondială, PNUD, Japonia și Suedia, au fost realizate programe de reabilitare a perdelelor forestiere, gestionare durabilă a solurilor și infrastructuri verzi anti-erozionale pe circa 25.000 hectare.
În domeniul calității aerului, au fost instalate șapte stații automate în Chișinău, Bălți, Cahul, Ungheni și Soroca, conectate la platforma europeană EIONET, iar datele sunt disponibile public în timp real. Primul Laborator Mobil de Măsurare a Emisiilor a fost pus în funcțiune pentru inspecții inopinate și verificări independente. Legea nr. 98/2022 privind calitatea aerului instituie un sistem integrat de management al calității aerului, contribuind la reducerea emisiilor și furnizarea informațiilor către public.
În același timp, Ministerul Mediului a depus efort pentru armonizarea deplină a legislației naționale cu acquis-ul Uniunii Europene în capitolul 27 – Mediu, în special pe domeniile expuse, și am trecut examenul cu brio în iunie 2025 în cadrul Comisiei Europene.
Toate aceste reforme și proiecte creează un cadru solid pentru armonizarea legislației Republicii Moldova cu standardele Uniunii Europene, susțin protecția mediului, dezvoltarea durabilă și creșterea rezilienței climatice, asigurând în același timp transparența și responsabilitatea în gestionarea resurselor naturale.
Ministerul Mediului continuă să înregistreze rezultate importante și în domeniul gestionării resurselor de apă, printr-o serie de activități și realizări semnificative. În acest context, Secretarul de stat, Gheorghe Hajder a evidențiat importanța acestor eforturi:
„Resursele de apă sunt una dintre cele mai mari bogății ale țării noastre. Apa înseamnă viață, sănătate și echilibru ecologic. Ea susține agricultura, economia și comunitățile noastre. Schimbările climatice și activitatea umană pun tot mai multă presiune asupra acestei resurse vitale. În fața acestor provocări, Ministerul Mediului acționează cu fermitate pentru a proteja, administra și valorifica în mod durabil resursele de apă ale Republicii Moldova.”
Reformarea și clarificarea cadrului instituțional
Un prim pas important a fost clarificarea regimului proprietății în domeniul apelor.
Prin modificări legislative, am pus ordine acolo unde, ani la rând, atribuțiile erau împărțite și neclare.
Astăzi, Ministerul Mediului este singura autoritatea responsabilă de administrarea terenurilor fondului apelor și a construcțiilor hidrotehnice ale statului. Iar Instituția Publică „Administrația Națională Apele Moldovei” are rolul de gestionare directă.
Modernizarea Administrației Naționale „Apele Moldovei”
În prezent, Administrația Națională „Apele Moldovei”, recent reformată, implementează proiecte de amploare la nivel național.
Până acum, au fost reabilitați peste 70 de kilometri de râuri, cu o valoare totală de aproximativ 70 de milioane de lei. De asemenea, digurile de protecție împotriva inundațiilor, pe o lungime de peste 130 de kilometri, au fost reabilitate cu investiții de peste 350 de milioane de lei.
Paralel, se desfășoară un proces amplu de inventariere a tuturor construcțiilor hidrotehnice și barajelor, considerat un pas esențial pentru siguranța populației și a localităților.
Gestionarea lacurilor și terenurilor din fondul apelor
O altă realizare importantă a Ministerului Mediului o reprezintă reglementarea clară a modului de exploatare a lacurilor și iazurilor. Au fost introduse norme stricte privind exploatarea, evacuarea apei și verificarea tehnică a barajelor, asigurând astfel o administrare sigură și responsabilă a acestor resurse.
Totodată, a fost aprobată Metodologia de valorificare a terenurilor din fondul apelor, care permite utilizarea echitabilă și transparentă a acestora, contribuind la protecția iazurilor și lacurilor, creșterea veniturilor locale și reducerea pierderilor la bugetul de stat.
Pentru o gestionare mai eficientă, lacurile au fost clasificate după importanță națională, ceea ce permite statului să investească prioritar în resurse strategice de apă, lacurile pentru irigare centralizată și barajele care fac parte din infrastructura rutieră.
Armonizare europeană și cooperare transfrontalieră
În domeniul apelor, nivelul de armonizare cu legislația Uniunii Europene este avansat, fapt confirmat și de Rapoartele Comisiei Europene, ca recunoaștere a progreselor realizate de Republica Moldova.
Ministerul Mediului a reluat cooperarea cu Ucraina și România în gestionarea comună a fluviului Nistru și a râului Prut. Având în vedere caracterul transfrontalier al acestor râuri, a fost asigurat un dialog constant și o colaborare strânsă cu autoritățile celor două state pentru garantarea securității alimentării cu apă și protecția ecosistemelor.
De asemenea, Guvernul a aprobat ciclul II al Planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice Nistru și Dunărea–Prut–Marea Neagră, care includ măsuri pentru îmbunătățirea calității apelor, reducerea poluării și adaptarea la schimbările climatice.
Combaterea poluării și epurarea apelor uzate
Un alt capitol important îl reprezintă gestionarea apelor uzate.
Ministerul Mediului a elaborat noi reglementări pentru epurarea acestora, în parteneriat cu agenții economici și operatorii de apă-canal.
Împreună cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, am prioritizat construcția și modernizarea stațiilor de epurare.
Prin aceste acțiuni, reducem poluarea și protejăm sănătatea oamenilor.
Fondul Național pentru Mediu
O realizare importantă a Ministerului Mediului o constituie crearea, în 2023, a Fondului Național pentru Mediu. Cu un buget anual de 175 de milioane de lei, Fondul finanțează proiecte locale de protecție a mediului și dezvoltare durabilă.
Până în prezent, 290 de proiecte au fost implementate, iar alte 172 de proiecte, în valoare de 264 de milioane de lei, se află în proces de realizare.
Proiectele sunt orientate spre îmbunătățirea managementului deșeurilor, curățarea lacurilor și râurilor, refacerea habitatelor naturale și protejarea resurselor de apă.
Aceasta reprezintă prima inițiativă prin care domeniul mediului beneficiază de un instrument financiar stabil și eficient, consolidând capacitatea Republicii Moldova de a investi strategic în protecția mediului și dezvoltarea durabilă.
La finalul conferinței ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu a mulțumit colegilor din mister și instituțiilor din subordine pentru toată munca depusă în toți acești patru ani și a anunțat că va susține proiectele de mediu din postura de depurar în Parlamentul Republicii Moldova:
,,Dragostea față de mediu este incurabilă, mai ales după ce lucrezi în acest domeniu. Voi ajuta la accelerarea tuturor proiectelor de mediu: Programul de împădurire, proiectul Deșeuri solide, dar și alinierea legislației la acquis-ul comunitar. Astfel ca, Deșeurile să meargă la locul lor, nu pe dealuri, în lacuri sau păduri. Moldova să aibă mai multe păduri și împreună să integrăm țara în Uniunea Europeană. Aceste 3 mari obiective, dar și alte priorități de mediu le voi susține din postura de deputat în Parlament, responsabil de domeniul mediului. Aceasta va fi o continuitatea a eforturilor pe care le-am depus aici, la minister.”
Ministerul Mediului își reafirmă misiunea de a gestiona durabil resursele naturale și de a proteja mediul în beneficiul cetățenilor și al dezvoltării țării.
