Introducere. Metodologia și indicatorii OCDE privind creșterea verde
Punctul de plecare pentru elaborarea acestui document a fost Raportul privind indicatorii creșterii verzi elaborat în 2017 și Programul de promovare a economiei verzi pentru 2018-20. Programul a fost un document de politică națională pe termen mediu pentru promovarea economiei verzi la nivel național în diferite domenii: eficiență energetică, energie regenerabilă, întreprinderi mici și mijlocii ecologice, agricultura verde, producție curată și consum durabil.
Punctul de plecare pentru elaborarea acestui document a fost Raportul privind indicatorii creșterii verzi elaborat în 2017 și Programul de promovare a economiei verzi pentru 2018-20. Programul a fost un document de planificare strategică pe termen mediu pentru promovarea economiei verzi la nivel național în diferite domenii: eficiență energetică, energie regenerabilă, întreprinderi mici și mijlocii ecologice, agricultura verde, producție curată și consum durabil.
Acest raport s-a bazat pe o analiză a tendințelor indicatorilor din Programul menționat mai sus, dar a examinat și indicatorii în dinamică. Raportul a subliniat analiza seriilor temporale și comparabilitatea internațională a indicatorilor incluși în Programul Național. Cu toate acestea, a calculat și noi indicatori care reflectă creșterea verde. În plus, a propus indicatori pentru includerea în următorul raport de evaluare a politicilor de creștere verde.
Raportul cuprinde două categorii de indicatori. Prima este alcătuită din indicatori cu serii cronologice generate de colectarea datelor din surse publice naționale sau internaționale. Pentru această categorie, raportul a verificat calitatea datelor și a asigurat corespunderea indicatorilor cu recomandările Ghidului EaP GREEN (EaP GREEN, 2016). A doua categorie utilizează indicatori calculați de autori, precum productivitatea resurselor. Acești indicatori au fost, de asemenea, estimați în baza recomandărilor Ghidului EaP GREEN.
Toți indicatorii referitori la PIB sau populația totală au fost recalculați. În primul rând, populația a fost recalculată conform rezultatelor recensământului din 2014. În al doilea rând, sistemul ONU de Conturi Naționale din 2008 a dictat tranziția la o nouă metodă de calcul a PIB-ului.
În acest raport, fiecare indicator are o secțiune dedicată care descrie pe scurt indicatorul și analizează evoluția acestuia. Majoritatea indicatorilor sunt prezentați și în comparații internaționale cu alte țări europene.
Toate metodologiile aferente indicatorilor apar în anexele finale ale acestui raport. Prima anexă din raport prezintă un tabel cu o listă a indicatorilor de creștere verde pentru Moldova. Tabelul prezintă cei 33 de indicatori de creștere verde din raportul 2017. De asemenea, aceasta listează indicatorii naționali și internaționali (utilizați pentru comparații cu alte țări europene) care au fost estimați pentru acest raport. În cele din urmă, tabelul include indicatorii recomandați pentru evaluarea viitoare a progresului către economia verde. A doua anexă din raport include un tabel care explică metodologia utilizată (surse de date și descrierea metodei de calcul) pentru fiecare indicator.
Politicile de creștere verde nu pot fi implementate fără indicatori corespunzători pentru a monitoriza progresul. Indicatorii de creștere verde pot ajuta la:
Moldova a integrat obiectivele de mediu și de creștere verde în cadrul său de planificare strategică, care este evaluat periodic. Programul guvernamental conține un capitol dedicat promovării economiei ecologice și circulare. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”, care este cel mai important document de planificare strategică al țării (este în curs de revizuire, cu adoptarea așteptată în 2022), include printre prioritățile sale și dezvoltarea unei economii durabile și ecologice, precum și adaptarea la schimbările climatice în toate sectoare economice.
Viziunea conturată în Moldova 2030 este ancorată în două angajamente internaționale strategice. Primul este Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, semnat în 2014, care presupune cooperarea dintre părți în probleme de mediu. În acest context, Moldova este angajată să sprijine în mod plenar dezvoltarea durabilă și ecologizarea economiei pentru a genera beneficii pentru cetățeni și afaceri.
În particular, aceasta ține de îmbunătățirea sănătății publice, conservarea resurselor naturale, sporirea eficienței economice și de mediu, integrarea obiectivelor de mediu în alte domenii de politici publice și utilizarea tehnologii moderne curate, care contribuie la un model de producție mai durabil. Cooperarea se bazează pe egalitate și beneficiu reciproc, precum și pe interdependență în domeniul protecției mediului și pe acorduri multilaterale în acest domeniu (articolul 86 din Acordul de Asociere).
Al doilea angajament internațional major este subliniat în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Și anume, Obiectivul de Dezvoltare Durabilă (ODD) 8.4, localizat de Guvernul Republicii Moldova în 2017, precizează că autoritățile se angajează să îmbunătățească în mod progresiv, până în 2030, eficiența resurselor în procesele de consum și producție pentru a decupla creșterea economică de degradarea mediului. În plus, ODD 12 este dedicat consumului și producției responsabile. Astfel, conform angajamentelor, Moldova va incorpora pe deplin principiile dezvoltării durabile și managementului eficient al resurselor naționale în elaborarea politicilor și reglementărilor naționale. Între timp, va încuraja industriile și întreprinderile să adopte o producție eficientă din punct de vedere al resurselor și să împartă responsabilitatea pentru eliminarea deșeurilor toxice și a poluanților. ODD 12 prevede, de asemenea, că oamenii ar trebui să își asume responsabilitatea în ceea ce privește consumul de bunuri și resurse naturale prin reducerea deșeurilor și creșterea reciclării. Sinergia și participarea tuturor actorilor din acest lanț producție-consum va salva și conserva resursele naturale și va reduce daunele ecologice cauzate de creșterea economică.
Progresul privind implementarea Agendei 2030 a fost evaluat în 2020 în cadrul primului Raport de evaluare voluntară națională pentru implementarea Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030 (Guvernul Republicii Moldova, 2020). În ciuda unor progrese, revizuirea a constatat multe neajunsuri. În particular, domeniul protecției mediului se confruntă cu o lipsă de capacități instituționale și de finanțare de la bugetul de stat, întrucât resursele financiare disponibile în fiecare an pentru protecția mediului sunt în mod evident mai mici decât cele necesare pentru a face față provocărilor existente; strategiile și programele sectoriale estimează costul la sute de milioane de euro. Prin urmare, este destul de importantă reevaluarea finanțării în acest domeniu și eficientizarea alocărilor bugetare astfel încât resursele financiare să fie utilizate în mod transparent și în conformitate cu prioritățile stabilite în documentele de politici pentru protecția mediului și promovarea economiei verzi.
În sfârșit, principalul document de planificare a politicii sectoriale – Strategia de Mediu pentru 2014-23 (Guvernul Republicii Moldova, 2014a) – enumeră ca una dintre prioritățile sale integrarea principiilor economiei durabile și ecologice în toate sectoarele economice. Ministerul Mediului monitorizează și evaluează periodic această Strategie.